Parodontoza este o afecțiune inflamatorie a dintelui și a țesutului care înconjoară rădăcina acestuia. Această boală presupune pierderea progresivă a osului alveolar din jurul dinților, iar dacă nu este tratată la timp, poate duce chiar la pierderea dinților. Tocmai de aceea, sunt indicate cotroalele de rutină în clinicile stomatologice.
Simptomele care ar putea indica o parodontoză
Simptomele timpurii ale bolii sunt: sângerarea gingiilor, edemul și eritemul acestora, dar și respirația neplăcută.
Parodontoza apare sub forma unui proces inflamator la vârful rădăcinii dintelui. De regulă, această inflamație este reacția organismului în urma unei complicații a cariei dentare netratate corespunzător sau la timp. Bacteriile care pătrund în cavitatea carioasă ajung în canalul rădăcinii și inflamează nervul. În lipsa tratamentului corespunzător, microbii se înmulțesc și pătrund în orificiul din vârful rădăcinii, numit „apex”. La ieșirea din apex, microbii afectează țesuturile și ligamentele care înconjoară rădăcina dintelui.
Parodontoza debutează cu o gingivită, iar dacă aceasta nu este tratată corespunzător sau chiar deloc, se transformă odată cu trecerea timpului în periodontită, aceasta fiind o formă evoluată sau complicația gingivitei.
Tipurile de parodontoză
În ultima perioadă, clasificarea parodontozei a cunoscut multe modificări, astfel încât acum specialiștii în domeniu discută despre următoarele entități distincte: parodontoza cronică generalizată sau localizată, parodontoza agresivă generalizată sau localizată, parodontoza asociată cu boli sistemice (diabet), parodontoza asociată cu leziuni endodontice și parodontoza ulcero-necrotică.
Dintre aceste tipuri, la nivel mondial, cea mai frecvent întâlnită în rândul adulților este parodontoza cronică. O influență majoră asupra severității tabloului clinic o are predispoziția genetică individuală a pacientului. De asemenea, există germeni asociați parodontozei, care generează procesul inflamator.
În placa subgingivală au fost identificate peste 500 specii de bacterii. Acești agenti patogeni pot fi anaerobi sau aerobi. Multiplicarea agenților patogeni anaerobi este favorizată de anaerobioza din spațiul parodontal. Sub influența unor factori locali sau sistemici, unele bacterii din biofilmul dentar subgingival devin agenții etiologicii primari ai bolii parodontale.
Cum poate fi tratată parodontoza
Parodontoza trebuie tratată în cadrul unei clinici stomatologice, iar opțiunile pot fi atât chirurgicale, cât si non-chirurgicale. Alegerea unei atitudini terapeutice în favoarea celeilalte va fi făcută în urma unui consult stomatologic amănunțit, luând în considerare balanța risc-beneficiu, dar și gradul de severitate al patologiei la momentul respectiv.
Astfel, în cazul în care periodontita nu este extrem de avansată, se poate opta pentru tratamentul neinvaziv. Acesta poate presupune:
- Detartrajul supragingival;
- Detartrajul subgingival;
- Tratamentul antibiotic (topic sau oral), folosit pentru combaterea multiplicării bacteriene și a infecției.
Dacă parodontoza este într-un stadiu avansat, cel mai probabil este necesară intervenția chirurgicală.
Acestea sunt principalele aspecte legate de această afecțiune stomatologică. Însă este important să reții faptul că parodontoza este o boală care poate fi prevenită printr-o igienă orală corespunzătoare, iar în cazul în care aceasta apare, prezentarea din timp la medicul stomatolog pentru evaluarea severității și începerea tratamentului sunt esențiale.
Dacă locuiești în această zonă a țării sau dacă dorești să beneficiezi de tratament la cele mai înalte standarde, îți recomandăm să te programezi într-o clinica stomatologica din Cluj.
